Ultimul comunicat al ICCJ din 15 ianuarie 2026 ( https://www.iccj.ro/media-3/comunicate-de-presa/), care tocmai face înconjurul pământului, este acela că magistrații ar urma să piardă drepturile care le garantează independența, în speță pensiile de serviciu, ca urmare a faptului că ajung să fie mai mici decât cele contributive. Mai mult decât atât, insinuează, fără temei, că magistrații ar fi obligați să primească aceste pensii mai mici în locul pensiilor contributive.
Calcule minuțioase, despre care vom afla – sau nu – mai multe detalii, par să susțină aceste afirmații.
În mod indirect, ICCJ susține că pensia de serviciu – doar pentru că există – ar trebui să fie mai mare decât pensia bazată pe contributivitate. Că dacă nu ar fi, nu s-ar povesti.
ICCJ doar că nu spune că magistrații se simt profund umiliți că ar trebui să ia doar pensia bazată pe contributivitate, ca toți plebeii din țara asta. Este, nu-i așa, o chestie de principiu ca aceștia să ia ceva în plus, chiar dacă nu ar fi neapărat nevoie.
În realitate, discuția ar trebui să fie despre rata netă de înlocuire a venitului, adică raportul dintre pensia netă și ultimul venit net realizat înainte de pensionare. Nu denumirea pensiei este relevantă ci nivelul acesteia.
Doar că, ce să vezi, nu există un astfel de nivel pentru că niciodată nu s-a pus întrebarea corectă – de ce nu este de ajuns pensia bazată pe contributivitate, având în vedere veniturile consistente pe care le realizează magistrații pe parcursul vieții profesionale?
În mod evident pensia contributivă a magistraților este și ea destul de specială, deoarece se calculează pe baza unui venit lunar cu mult peste salariul mediu brut, acordat în considerarea statutului special al magistraților.
Se pare că ICCJ are abia acum revelația faptului că magistrații, dacă rămân în sistem până la vârsta standard de pensionare, pot acumula o pensie contributivă substanțială.
Noul algoritm de calcul propune ca pensia de serviciu să fie de 55% din media veniturilor realizate în ultimele 60 de luni, venituri bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale. Mai departe, cuantumul net al pensiei nu poate fi mare de 70% din venitul net obținut în ultima lună.
Procentul de 70% reprezintă în fapt rata netă de înlocuire a venitului înainte de pensionare, în cazul pensiei de serviciu.
Spre exemplu, în cazul unui judecător de Curte de Apel cu ultimul venit lunar brut de 35000 de lei pensia de serviciu netă ar fi, conform acestui algoritm de calcul și în condițiile actuale de taxare, de aprox.14300 de lei, aprox. 2800 de euro.
Calculul pensiei contributive este mai complex. Trebuie însă precizat că nu venitul lunar în sumă absolută este cel care contează ci raportul dintre acest venit și salariul mediu brut folosit pentru fundamentarea bugetului de asigurări sociale.
Cu cât acest raport este mai mare cu atât pensia contributivă va fi mai mare.
Prin raportare la salariul mediu brut utilizat pentru fundamentarea bugetului de asigurări sociale din anul 2025, de 8620 lei, judecătorul la care ne-am referit mai sus, cu venitul lunar brut de 35000 de lei, acumulează aprox. 4,06 puncte pe an și, dacă menține același raport între venitul lunar brut și salariul mediu brut pe toată durata stagiului, acumulează după 42 de ani de stagiu (de la 23 de ani la 65 de ani) 170,53 de puncte. Dacă adăugăm 13,25 puncte de stabilitate calculate pentru anii de stagiu realizați peste stagiul de 25 de ani, s-ar obține un total de 183,78 de puncte. Pensia contributivă brută ar fi de 14886 lei, la valoarea punctului de pensie de 81 de lei. Pensia netă ar fi de aprox.12600 de lei, inferioară pensiei nete de serviciu de 14300 de lei, chiar și cu un stagiu lung în sistemul public de pensii în condiții financiare foarte favorabile.
Rata netă de înlocuire în cazul pensiei contributive a judecătorului, cu ultimul venit brut realizat de 35000 de lei, este în acest caz de aprox.62%. Prin comparație, așa cum am arătat mai sus, rata netă de înlocuire a venitului în cazul pensiei de serviciu este de 70%.
Calculele de mai sus, e drept că mult simplificate, nu confirmă afirmațiile privind dispariția pensiilor de serviciu, astfel că așteptăm cu interes să vedem în concret cum arată calculele făcute de către expertul ales de ICCJ.
Mai jos este prezentată rata netă de înlocuire a venitului, conform datelor OCDE aferente anului 2022, unde se poate vedea că rata medie este de aprox.60%.
https://www.oecd.org/en/data/indicators/net-pension-replacement-rates.html
Liliana Bolan