LIBERA CIRCULAȚIE ÎN STRĂINĂTATE

Abrevieri folosite în text:

CNIN – Compania Națională “Imprimeria Națională”

MAI – Ministerul Afacerilor Interne

DGP – Direcția Generală Pașapoarte din cadrul MAI

România are cel mai scump pașaport din Uniunea europeană, prin raportare la venitul mediul net lunar. Dreptul la libera circulație este asigurat de către stat prin intermediul unui serviciu public care, conform Constituției și Codului administrativ, ar trebui să fie unul accesibil.

Conform art.580 din Codul administrativ: „Principiul accesibilităţii presupune asigurarea accesului la serviciile publice pentru toţi beneficiarii, în special la acele servicii care răspund unor nevoi de bază ale acestora; accesibilitatea impune luarea în considerare, încă din faza de fundamentare a înfiinţării serviciului public, a aspectelor referitoare la cost, disponibilitate, adaptare, proximitate.”

Analiza comparativă pe care am făcut-o ia în considerare, pe de o parte, costul actual al unui pașaport pentru un adult, informație preluată de pe paginile autorităților din țările membre (la care am adăugat Elveția, Islanda și Norvegia), iar pe de cealaltă parte venitul mediu lunar în EUR, așa cum apare în statistica EUROSTAT. Ultimele date EUROSTAT disponibile sunt pentru anul 2022:

Venitul mediu anual net

Dacă luăm în considerare un trend general de creștere a veniturilor, procentele calculate ar putea fi, în acest moment, mai mici prin raportare la un venit lunar net din 2023 sau chiar 2024. Este însă de presupus că clasamentul nu ar suferi modificări substanțiale.

Trebuie menționat și faptul că venitul lunar net în România anului 2022 – de 1200 de euro  (conform EUROSTAT) – este mai mare decât ultimul câștig salarial mediu net raportat de către INS (de 4859 lei la ianuarie 2024 – Castigul salarial mediu net), astfel că procentul calculat de 4,29% poate fi considerat o estimare mai mult decât rezonabilă.

Țară Cost pașaport (EUR) Salariu mediu lunar  net 2022 conform EUROSTAT (EUR) Raport (%)
(A) (B) (C) (D)=(B)/(C)*100
ROMANIA 51,85 1208 4,29
GRECIA 84,4 2031 4,16
CEHIA 79,2 2146 3,69
ESTONIA 70 2230 3,14
ITALIA 116 3712 3,13
MALTA 70 2251 3,11
CIPRU 70 2272 3,08
SLOVACIA 50 1679 2,98
PORTUGALIA 65 2228 2,92
CROATIA 42,47 1487 2,86
LITUANIA 50 1753 2,85
NETHERLANDS 126,4 5368 2,35
UNGARIA 35 1523 2,30
DANEMARCA 120 5248 2,29
POLONIA 32,62 1510 2,16
SLOVENIA 48,67 2258 2,16
LETONIA 34 1726 1,97
BULGARIA 20,4 1077 1,89
FRANTA 86 4725 1,82
ELVETIA 143,82 8903 1,62
BELGIA 90 5858 1,54
IRLANDA 75 5057 1,48
ISLANDA 93,1 6829 1,36
AUSTRIA 75,9 5724 1,33
GERMANIA 70 5553 1,26
NORVEGIA 64,2 6209 1,03
SPANIA 30 3070 0,98
FINLANDA 50 5125 0,98
LUXEMBURG 50 6659 0,75
SUEDIA 34,72 5095 0,68

Costul unui pașaport în UE

PAȘAPOARTELE SE VOR SCUMPI?

Banii pe care îi plătim pentru pașaport nu reprezintă nici taxă și nici tarif ci „contravaloare” și se duc direct în buzunarul CNIN. Nu există nicio informație publică cu privire la modalitatea în care se stabilește această contravaloare iar statul pare că  nu ne protejează în niciun fel împotriva monopolului pe care îl deține CNIN.

MAI a găsit recent o modalitate originală de a anunța o scumpire a pașapoartelor. A pus în luna martie 2024 în dezbatere publică un proiect de modificare a normelor de aplicare la Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Aparent proiectul este inofensiv, introduce posibilitatea ca pașaportul să fie trimis prin curier la orice adresă, nu doar la cea de domiciliu sau de reședință.

Mizeria e sub preș, adică în Nota de fundamentare, care precizează următoarele:

„În scopul simplificării activității de eliberare a pașapoartelor simple electronice românești, estimând că serviciul de expediție la orice adresă din România indicată va fi accesat de majoritatea solicitanților acestui document de călătorie, reprezentanții CNIN au agreat, în urma discuțiilor purtate, ca, în contul sumei plătite cu titlu de contravaloare a pașaportului (respectiv a blanchetei acestuia), să fie realizată și expedierea prin servicii de curierat.”

Altfel spus, solicitantul unui pașaport va plăti și tariful de livrare prin curier chiar dacă  nu va folosi acest serviciu și va ridica documentul de călătorie de la oficiul pașapoarte sau de la consulat. Și asta în condițiile în care, conform datelor MAI, doar 20% din pașapoarte sunt trimise prin curier în acest moment.

MAI ne asigură însă că ne va fi mai bine. Sau lor. Sau tuturor, dar mai ales CNIN, din motivele pe care le vom prezenta în continuare.

Înainte de a ne uita însă prin finanțele CNIN atragem atenția asupra unui aspect foarte important: târguiala dintre MAI și CNIN bagă suplimentar bani în buzunarul CNIN fără ca aceasta să asigure serviciul de curierat și, implicit, să suporte cheltuieli suplimentare. Altfel spus, CNIN e cu venitul, MAI e cu cheltuiala, o treabă cât se poate de ilegală. Cât este această cheltuială? Informația nu este publică. Pe pagina de internet a Direcției Generale Pașapoarte  apare doar contravaloarea pașaportului. Mai mult decât atât, nu se menționează nicăieri posibilitatea ca pașaportul să fie trimis prin curier la adresa de domiciliu sau de reședință, așa cum permite legislația în acest moment

Direcția Generală de Pașapoarte | Întrebări frecvente (gov.ro)

MAȘINĂRIA CNIN DUDUIE

CNIN a avut în 2022 un profit net de 407,7 milioane lei la o cifră de afaceri de 706,6 milioane lei, adică o rată a profitului de 57,7%. A avut bani să dea bonusuri de 5,7 milioane lei , participare la profit de 2 milioane și să plătească figuranții din comiții și comitete vreo 2 milioane. După care a dat statului, cel care i-a pus în brațe monopolul, dividende în valoare de 368,8 milioane de lei adică 90% din profitul net.

Bilanțul pe anul 2023 nu este încă publicat.

CNIN deține monopolul pentru realizarea mai multor tipărituri, cu sau fără elemente speciale de siguranță, dintre care enumerăm o parte:

  • Timbrul pentru marcarea produselor din tutun prelucrat;
  • Cartoanele folosite la jocurile de Bingo;
  • Registrul unic de control;
  • Actele de stare civilă, certificatele de stare civilă şi extrasele multilingve ale actelor de stare civilă, precum şi certificatele de divorţ eliberate de ofiţerul de stare civilă;
  • Cardul național și european de sănătate;
  • Procesul-verbal de constatare a contravenţiei silvice;
  • Biletul de intrare la la jocurile de noroc caracteristice activităţii cluburilor de poker;
  • Biletul de intrare la jocurile de noroc caracteristice activităţii cazinourilor şi la jocurile de noroc tip slot-machine;
  • Actele de studii;
  • Autorizația de vânătoare;
  • Paşapoartele electronice, permisele de şedere şi documentele de călătorie care se eliberează străinilor, colantul uniform de viză, paşapoartele temporare, titlurile de călătorie pentru cetăţenii români, titlurile de călătorie provizorii;
  • Cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, dovada de reşedinţă;
  • Certificatul de revoluționar;
  • Timbrul autocolant pentru alegeri.

CINE CE AR TREBUI SĂ FACĂ

Tipărirea blanchetelor pașapoartelor este o activitate economică dar este parte integrantă a unui serviciu public. La stabilirea modalității de finanțare a acestui serviciu public ar trebui să se ia în calcul toate costurile asociate prestării acestuia. Mai departe, la stabilirea surselor de finanțare, ar trebui să se țină seama de principiile care guvernează funcționarea serviciilor publice, printre care și măsura în care cetățenii pot suporta aceste costuri printr-o contribuție directă.

Nu există nicio informație dacă și când această evaluare a fost făcută vreodată. Codul administrativ „a uitat” să reglementeze standardele de cost pentru serviciile comunitare, cum este serviciul pentru pașapoarte.

Se pot identifica câteva componente mari ale acestui serviciu și modul în care acestea sunt finanțate în acest moment:

  1. Tipărirea blanchetelor;
  2. Personalizarea pașapoartelor;
  3. Prestarea serviciului de preluare a solicitărilor și de predare a documentelor, realizate de către DGP;
  4. Prestarea serviciului de preluare a solicitărilor și de predare a documentelor, realizate de către oficiile consulare;
  5. Trimiterea prin curier a documentelor.

Activitățile 1 și 5 sunt plătite, nu se știe dacă integral sau parțial, de către cei care solicită pașaportul. Activitățile 2 și 3 sunt acoperite din bugetul de stat. Activitatea nr.4 e plătită, nu se știe dacă integral sau parțial, de către solicitantul pașaportului, prin intermediul taxelor consulare.

OUG nr.94/2008 privind punerea în circulație a pașapoartelor electronice conține o prevedere care este în linie cu alte prevederi din Legea concurenței în ceea ce privește stabilirea prețurilor și tarifelor în condiții de monopol:

„În vederea respectării prevederilor legale în domeniul ajutorului de stat, parametrii economico-financiari aferenţi serviciului de interes economic general rezultat din activităţile prevăzute la art. 7 alin. (21) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 199/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 402/2001 cu modificările şi completările ulterioare, pentru calculul, controlul şi revizuirea compensaţiei, durata obligaţiilor de serviciu de interes economic general, precum şi modalităţile de rambursare a eventualei supracompensaţii şi măsurile de evitare a acestor supracompensaţii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Altfel spus, Ministerul de finanțe stabilește marja de profit pe care CNIN ar trebui să o realizeze din tipărirea blanchetelor astfel încât să nu apară o distorsionare a pieței.

Nu există o hotărâre anume de Guvern care să conțină acești parametri economico-financiari ci doar hotărârile anuale de aprobare a bugetului de venituri și cheltuieli al CNIN.

Nici în aceste hotărâri și nici în notele lor de fundamentare nu există vreo informație legată de marja de profit pe care CNIN o realizează din tipărirea pașapoartelor și cum a fost ea stabilită, prin raportare la piața relevantă.

Este însă destul de evident că includerea tarifului de livrare prin curier în contravaloarea blanchetei poate fi considerată o supracompensație, respectiv un ajutor de stat. În această privință Consiliul Concurenței este cel în măsură să analizeze și să decidă, dacă și când va catadicsi să o facă.

 

Leave a Reply