Acronime folosite în text:
Partidul AUR – Partidul politic Alianța pentru Unirea Românilor
AEP – Autoritatea Electorală Permanentă
RNEP – Registrul Național de Evidență a Populației
UAT – Unitate Administrativ -Teritorială
DGEP (fostul DEPABD) – Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor
MAI – Ministerul Afacerilor Interne
CNP – Cod numeric personal
Afirmația partidului AUR cum că aproximativ 4 milioane de persoane decedate s-ar regăsi încă în Registrul electoral este cel mai probabil o exagerare, mai ales că, în mod deliberat, acesta a amestecat în comunicatele sale datele aferente ultimului recensământ al populației cu cele din Registrul electoral. Date care nu pot fi comparate.
Scandalul a fost vizibil pe rețelele sociale, diverse persoane făcând acuzații la adresa AEP. Presa s-a limitat să preia plictisită comunicatele reprezentanților partidului AUR și, mai apoi, comunicatul inept al AEP, care s-a jurat că totul e în regulă. Ceva mai târziu MAI a ieșit la rândul său cu un comunicat, cum că a transmis datele către AEP conform legii.
Prin prisma procesului electoral, prezența persoanelor decedate în Registrul electoral și mai departe în listele electorale nu reprezintă, în sine, o fraudă sau un pericol iminent de fraudă electorală dar denaturează statisticile electorale legate de prezența la vot.
Mai există însă un aspect care devine evident abia atunci când cauți mai multe informații despre subiect și anume acela că există o probabilitate mai mare ca persoanele decedate să apară pe listele electorale din localitățile mici, adică exact acolo unde riscurile de influențare a votului sau chiar de fraudă electorală sunt mai mari.
Majoritatea informațiilor disponibile pe internet acoperă primii 2-3 ani de după lansarea din 2013 a Registrului electoral (mai exact a Sistemului informatic Registrul electoral – SIRE – conform unei broșuri informative a AEP din 2014). Acestea se prezintă ca niște comunicate din partea autorităților, preluate în principal de presa locală, care se referă la activitățile de control în teritoriu ale AEP și de aplicarea unor amenzi pentru radierea cu întârziere a persoanelor decedate din Registrul electoral.
În acest moment nu mai știm dacă și în ce fel AEP verifică respectarea legii de către autoritățile locale responsabile cu actualizarea Registrului electoral, deoarece nu mai sunt făcute publice niciun fel de informații. De asemenea, nu reiese de nicăieri că s-ar fi derulat, vreodată, vreun audit de conformitate privind Registrul electoral de către Curtea de Conturi, care are competența să facă acest lucru.
Există însă știri publicate online referitoare la un proces în instanță de dată recentă (anul 2024) în care este implicat AEP și care relevă detalii interesante despre bucătăria internă a Registrului electoral, prezentate la finalul acestui articol.
VULNERABILITĂȚILE REGISTRULUI ELECTORAL
Modalitatea de organizare a Registrului electoral creează multiple vulnerabilități, care ar putea fi gestionate doar prin instituirea unor proceduri foarte riguroase de raportare și control. Legea nr.208/2015 – care reglementează organizarea registrului – nu intră în astfel de detalii, doar pune în sarcina AEP adoptarea de măsuri tehnice, operative şi de procedură (art.31 din lege).
Nu există niciun fel de norme de aplicare în temeiul art.31 care să fi văzut lumina Monitorului oficial iar asta spune tot despre seriozitatea cu care AEP și Guvernul tratează problema Registrului Electoral și ce așteptări putem avea în legătură cu corectitudinea acestuia.
Principalele surse de vulnerabilitate sunt cadrul legislativ deficitar și învechit, descentralizarea proceselor de actualizare a Registrului la nivelul UAT-urilor (care ridică problema clasică a aplicării unitare a legii), dubla subordonare a persoanelor împuternicite să opereze în Registru – ierarhic față de autoritățile locale și funcțional față de AEP, dependența de alte baze de date sau absența auditurilor externe de conformitate.
Spre exemplu, o actualizare defectuoasă a Registrului Național de Evidență a Populației – RNEP, administrat de către DGEP – are un impact direct asupra calității datelor din Registrul electoral, fiind principala sa sursă de date.
Și dacă vă închipuiți că actualizarea RNEP înseamnă simple operațiuni de introducere date, iată doar două exemple care ar putea să vă pună pe gânduri:
- În 2016, MAI publică un comunicat în care se laudă cu performanța de a fi verificat cetățenii români în vârstă de peste 100 de ani care apăreau în RNEP ca fiind încă în viață.
“Ca urmare a verificărilor efectuate în cazul persoanelor cu vârsta mai mare de 100 de ani, s-au actualizat bazele de date pentru 1.563 persoane despre care s-au obţinut documente care atestă decesul. Datele de referinţă au fost comunicate Autorităţii Electorale Permanente, astfel încât aceste persoane nu vor mai fi prezente pe listele electorale.În acelaşi context, serviciile publice comunitare de evidența persoanelor continuă verificările privind alte 1.014 persoane cu vârsta de peste 100 de ani despre care, deşi nu au fost obținute acte care să certifice decesul, există informaţii că au încetat din viață, respectiv nu se mai află la domiciliu și nici nu au fost identificate rude, vecini sau apropiați care să cunoască situația acestora.”
- Publicația online buletindecarei.ro atrăgea atenția în 2016 a asupra anomaliilor din Registrul electoral:
„La ora actuală, mun.Carei are o populaţie de 21.112 locuitori iar Listele Electorale cuprind 21.158 cetăţeni cu drept de vot. Motivaţia secretarului juridic? Sunt multe locuinţe care au fost supuse procesului de vânzare-cumpărare dar proprietarii nu şi-au schimbat buletinul sau cartea de identitate pe noua lor proprietate şi astfel pe aceiaşi adresă apar mai mulţi proprietari.Mai avem şi situaţia în care pe aceiaşi adresă sunt 13 proprietari fără ca proprietarul de drept să aibă cunoştinţă de situaţie.aici. Până şi la Electrica SA aveau contracte încheiate pentru furnizare de energie pentru o construcţie ce nu exista de fapt! La noi ca la nimenea!”
O SITUAȚIE ÎNCURCATĂ
Instrucțiunile privind operarea în Registrul electoral nu lipsesc cu desăvârșire dar lipsește coerența. La nivelul AEP acestea se regăsesc sub forma unor lecții (!) – am găsit vreo două de acest fel – iar la nivelul UAT-urilor sub forma unor proceduri operaționale, acolo unde sunt. Există chiar și un proiect de norme de aplicare, căzut în uitare, emis de către AEP în baza vechii legislații care reglementa Registrul electoral, respectiv Legea 35/2008.
Instrucțiunile sunt atât de bune pe cât le permite legea să fie, ori, în cazul radierilor din motive de deces, legea ridică probleme de aplicare.
Iată ce prevede art.37 din Legea nr.208/2015:
“Art. 37. –(1) Radierea alegătorilor cu domiciliul în România din Registrul electoral în caz de deces se face din oficiu, pe baza actelor sau comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, numai de către persoanele autorizate.
(2) Radierea din oficiu a alegătorilor decedaţi cu domiciliul în România se face de către persoanele autorizate din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială s-a întocmit actul de deces, inclusiv pentru alegătorii care nu au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă, în termen de 48 de ore de la data emiterii actului de deces.
(3) Radierea din oficiu a alegătorilor decedaţi cu domiciliul în România se poate realiza şi pe baza comunicării Autorităţii Electorale Permanente efectuate prin intermediul Registrului electoral.
(4) Orice persoană interesată poate solicita primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială alegătorul decedat cu domiciliul în România a avut ultimul domiciliu radierea acestuia din Registrul electoral, pe baza unei cereri scrise, datate şi semnate, însoţite de certificatul de deces în copie, depuse personal sau prin poştă. Radierea se realizează în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.
(5) Orice persoană interesată poate adresa primarului o sesizare scrisă, datată şi semnată, privind cazul în care în listele electorale permanente se regăseşte un alegător decedat cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Cererea va cuprinde numele, prenumele şi codul numeric personal al persoanei decedate sau alte date relevante privind identitatea persoanei decedate.
(6) În cazul prevăzut la alin. (5), primarul, prin aparatul de specialitate al acestuia, are obligaţia de a verifica informaţiile existente în registrul de stare civilă, precum şi în celelalte evidenţe gestionate. Radierea se realizează, dacă este cazul, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării.
(7) Radierea alegătorului cu domiciliul în străinătate din Registrul electoral în caz de deces se face, din oficiu, pe baza actelor sau comunicărilor oficiale sau la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, în copie, de către persoanele autorizate sau Autoritatea Electorală Permanentă, după caz. Prevederile alin. (2) – (6) se aplică în mod corespunzător.”
Cum încurcă legea în loc să ajute:
- Legea nu clarifică ce înseamnă comunicare oficială și în baza la ce este emisă.
- Legea nu clarifică cine poate fi considerată persoană interesată: oricine deține un document care arată ca un certificat de deces? Alin.(4) al art.37 precizează că radierea se face în termen de 5 zile dar nu prevede vreo verificare prealabilă nici a documentului, nici a Registrului de stare civilă și nici a bazei de date RNEP.
- Verificarea în Registrul stării civile se face doar atunci când o persoană interesată face o sesizare în legătură cu un deces, indicând doar CNP-ul sau circumstanțele în care a luat cunoștință de acesta .
- AEP poate ordona persoanelor împuternicite să opereze radieri în Registrul electoral doar în baza unei comunicări.
- Legea nu prevede cum anume ia la cunoștință persoana împuternicită să opereze în Registrul electoral de emiterea unui act de deces. Se duce singură la serviciul de stare civilă și se bagă în seamă? I se transmite o copie a documentului? Ce se întâmplă dacă nu-l primește – dintr-un motiv sau altul – în termenul de 48 de ore?
- Nu reiese din lege dacă radierea reprezintă o ștergere permanentă a persoanei decedate din baza de date sau o inactivare. Acest aspect are importanță dacă sunt necesare verificări ca urmare a unor reclamații legate de istoricul electoral al persoanei.
- Nu reiese de nicăieri din cuprinsul art.37 că radierile în caz de deces s-ar putea face automat, ca urmare a transferului de date din RNEP. Excepție fac cazurile de deces constatate de către DGEP ca urmare a unor verificări proprii, în lipsa actelor de deces (am dat exemplu mai sus despre o astfel de verificare) și evidențiate în RNEP ca mențiuni. Doar aceste cazuri sunt transferate din RNEP în Registrul electoral în baza protocolului semnat între AEP și DGEP.
PROTOCOLUL, UNDE ESTE PROTOCOLUL?
Art. 46 din Legea nr.208/2015 reglementează transferul de date către Registrul electoral dinspre DGEP, Direcția Generală de Pașapoarte și Autoritatea Română pentru Cetățenie, în baza unor protocoale.
Nu este clar dacă situațiile de anulare sau suspendare a drepturilor electorale sunt operate în Registrul electoral via RNEP, așa cum este menționat la art.46 alin.(1) din Legea nr.208/2015, sau pe baza comunicărilor primite de la instanța de judecată, conform art.39 din aceeași lege. Sau când se folosește o modalitate și când cealaltă, sau ce se întâmplă când apare un conflict între informațiile primite din cele două surse.
În data de 13 mai AEP prezenta pe pagina sa de facebook unele precizări ale MAI privind actualizarea Registrului electoral, care m-au convins că sunt necesare niște cercetări mai aprofundate:
Toate bune și frumoase doar că Legea nr.208/2015 (presupunând că la ea se referă) nu prevede nicăieri cele două termene – 31 martie și 30 septembrie – pentru transferul de date de la DGEP la AEP și nici termenul de 20 de zile înainte de fiecare eveniment electoral.
Aceste termene sunt agreate de către AEP și DGEP și se regăsesc în protocolul de colaborare. Altfel spus, ar putea fi la fel de bine și alte termene și nu este clar de ce au fost alese tocmai acestea.
Dar unde este Protocolul? Ei bine, l-am cerut AEP în baza Legii nr.544/2001, care a refuzat deocamdată să-l transmită, pe motiv că are nevoie de acordul DGEP.
Ce nu știe AEP dar e posibil să fi aflat între timp, este că am transmis deja aceeași solicitare și DGEP, în scopul unei verificări încrucișate.
O PUBLICITATE OBLIGATORIE
OUG nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români conține reglementări specifice privind transferul de date din RNEP către diverse persoane fizice sau juridice. Conform art.11 din acest act normativ protocoalele (care se referă la transferuri fără plată) trebuie să conţină în mod obligatoriu destinaţia datelor, volumul şi structura acestora, suportul pe care se livrează şi măsurile de protecţie şi securitate a datelor prevăzute de lege.
Cu adevărat interesante sunt însă prevederile din Normele de aplicare a OUG nr.97/2005, aprobate prin HG nr.295/2021. Astfel, la art.98 se prevede că Protocolul produce efecte doar după asigurarea publicităţii prin publicare pe pagina de internet a D.E.P.A.B.D (actuala DGEP).
Ei bine, protocoalele chiar sunt publicate pe pagina de internet a DGEP, cel puțin o parte din ele. Dar, ce să vezi, în cazul AEP apare un protocol din 2013, adică înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.208/2015. Altfel spus, fie nu există un protocol între AEP și DGEP încheiat în temeiul art.46 din Legea nr.208/2015 (așa cum susține AEP), fie există dar protocolul nu este publicat pe pagina de internet a DGEP, așa cum o cere HG nr.295/2021, caz în care transferul de date nu s-ar putea face.
UN PROCES CÂT O PROCEDURĂ
În data de 19 noiembrie 2024 publicația online ziuaconstanta.ro publică detalii despre procesul prin care este contestată o amendă aplicată de AEP în ianuarie 2024 unei persoane fizice angajate la primăria Fântânele, acuzată că nu ar fi operat radierea unor persoane decedate în termenul prevăzut de lege.
Apărările formulate în cadrul procesului de către persoana sancționată oferă o imagine relevantă asupra lipsei de control și a modului ineficient și abuziv în care AEP gestionează Registrul electoral.
Pe scurt, AEP descoperă, după vreo 5 ani, că în perioada 2019-2023 nu au fost radiate din Registrul electoral 23 de persoane decedate. Informația se poate verifica cu ajutorul comunicatelor publicate chiar de către AEP, cel de aici, în care apăreau 1312 de votanți în Registrul electoral aferent comunei Fântânele din anul 2020 și cel de aici, în care apar 1290 de votanți în anul 2025.
Din motive necunoscute AEP pare să nu știe, înainte de controlul efectuat la începutul anului 2024, că încă din anul 2022 nu mai exista nicio persoană împuternicită la nivelul comunei care să opereze în Registrul electoral. Nu se știe (pentru că nici nu face obiectul procesului), dacă cineva a folosit fără drept credențialele de acces în perioada 2022-2024.
Ca o încununare a incompetenței sale, AEP sancționează o persoană care se dovedește a fi fără vină, fiind împuternicită de către primar să opereze în Registrul electoral chiar la data efectuării controlului, dar care primește credențialele de acces din partea AEP cîteva zile mai târziu.
CE VA URMA
Povestea Registrului electoral și, prin ricoșeu, cea a RNEP nu se oprește aici. Mai sunt încă multe de spus, spre exemplu despre funcționarea platformei registrulelectoral.ro, care a fost proiectată să ofere acces securizat în baza de date atât celor care operează în registru cât și persoanelor cu drept de vot înscrise în Registru.
Sau despre motivele pentru care DGEP nu mai publică din 2023 date deschise din RNEP pe platforma data.gov.ro și care ar ajuta la efectuarea unor verificări independente privind numărul de persoane cu drept de vot.
Sau ce a reclamat în concret partidul AUR în legătură cu persoanele decedate aflate în Registrul electoral și ce verificări a făcut AEP și cu ce rezultate.
Aceste subiecte sunt tot atâtea întrebări adresate deja AEP și DGEP, alături de altele și la care sper să primesc răspuns.
Liliana Bolan